Analiză. Vaccinul AstraZeneca a ajuns de la “serul pentru toată lumea”, la serul în care Europa are cea mai puțină încredere, în urma unor greșeli de comunicare și a conflictului cu Comisia Europeană privind livrările.

Există o problemă de acceptare a vaccinului AstraZeneca”, spunea Angela Merkel săptămâna trecută, într-un interviu pentru jurnalul Frankfurter Allgemeine, pentru a aduce în prim-plan problema cu care se confruntă acum Europa. 

Neîncrederea manifestată de populație nu este combătută de acțiuni ale liderilor statelor, astfel că centrele de vaccinare cu acest ser stau goale mai tot timpul, notează Business Insider. Vaccinul foarte ieftin și ușor de depozitat nu pare a fi deloc “vaccinul pentru toată lumea”, așa cum a fost numit de OMS. De altfel, oficialii UE au transmis că numai 28% din cele 7,3 milioane de doze au fost administrate până acum, de când serul a fost autorizat pe 29 ianuarie. 

Europa a fost centrul de interes pentru AstraZeneca, motiv pentru care compania nu a aplicat pentru autorizarea în SUA. În Marea Britanie, însă, acesta a fost rapid adoptat și ca urmare a colaborării cu Universitatea Oxford.

Prețul mic s-a transformat într-un dezavantaj: spre exemplu, în Belgia opinia publică l-a denumit “vaccinul Aldi”, după lanțul de magazine cu alimente cu preț redus.O serie de aspecte minore s-au adunat ca într-un bulgăre de zăpadă și s-au abătut asupra vaccinului”, consideră Heidi Larson, director la Vaccine Confidence Project. Între acestea, se numără și disputele de la începutul anului dintre UE și companie, în privința necesarului de doze care trebuie livrate, care au culminat cu publicarea contractului încheiat în 2020, dar și erorile de comunicare care au apărut după ce AstraZeneca a anunțat eficacitatea vaccinului său.

În primul comunicat de presă despre rezultatele eficacității, laboratorul anunța un procent de 70%, la care a ajuns prin coroborarea a două seturi de rezultate. Au continuat studiile pe voluntari și s-au obținut alte rezultate în privința eficienței. Faptul că în studiile preliminare a fost introdus un grup de persoane de peste 55 de ani relativ redus a determinat mai multe state, între care și România, Germania, Belgia, Franța sau Italia, să nu-l recomande pentru imunizarea acestei categorii de vârstă.

O remarcă venită din partea președintelui Franței Emmanuel Macron, potrivit căruia “AstraZeneca este cvasi-ineficient pentru vârstnici” a creat o impresie negativă privind de gradul de protecție pe care-l poate asigura, nu numai în rândul acestor persoane, ci a tuturor categoriilor de vârstă. Astfel, s-a generalizat ideea că vaccinul ar fi ineficient. 

Scepticismul a mai izvorât și după ce Africa de Sud a sistat imunizarea cu acest vaccin, după ce specialiștii au constatat că nu oferă decât o slabă eficiență împotriva variantei sud-africane de COVID-19. OMS a încercat, pe 10 februarie, să crească încrederea în acest vaccin recomandându-l pentru administrare în toate regiunile afectate de pandemie și l-a inclus în programul COVAX (prin care țările sărace sunt sprijinite să aibă acces la vaccin).

Însă datele unui studiu efectuat în Scoția sugerează că, deși vaccinul AstraZeneca nu poate proteja întotdeauna împotriva formelor mai ușoare ale bolii, acesta a redus semnificativ riscul de spitalizare în urma infectării cu coronavirus.

Analiza completă pe Business Insider